SU GIASSU
Domo
Ite est Diariulimba
Sa gerŔntzia de Diariulimba
Su S˛tziu Limba Sarda
Organigramma de su S˛tziu
LINKS
ARCHIVIU annu pro annu 
Pro retzire sa lýtera de noas
ISCRIENOS
diariulimba@sotziulimbasarda.net



Diretore: -       Coord.Editoriale: Micheli Ladu
CHISTIONES

22/05/2008 
Pro unu movimentu linguýsticu nou
[de Pepe Cor˛ngiu]

Lasso Diariulimba e cale si siat cÓrriga de su S˛tziu Limba Sarda ca so cramadu a servýtzios istitutzionales e amministrativos noos e mi paret pretzisu e onestu a fÓghere gasi. So per˛ cuntentu ca in custos annos su movimentu linguýsticu at fatu passos mannos in sa tenta de chircare de torrare alenu ufitziale e cuncretu a sa limba nostra. 

Carchi annu a como s'istadu de sa chistione fiat difýtzile e poniat finas pessamentu. Pariat chi aversÓrios fraitzos de s'identidade de su sardu comente p˛pulu esserant congruidu su chircu de tancare sa limba in su folclore, in sos ist¨dios acadŔmicos necr˛filos, in una dialetologia etimologýstica sena perunu impreu prÓticu. Oe petzi su fatu chi si faeddat lÓdinu de una lege noa de polýtica linguýstica creo chi siat su sinnu de su traballu fatu e de sos sutzessos chi amus l˛mpidu. Nois comente S˛tziu e Diariulimba amus fatu su dovere nostru e creo chi a dies de oe nemos lu potzat denegare.


Comente aiat giai naradu s'istiu coladu, pro s' aviantesa de su cungressu de LÓconi, est ora per˛ de non pŔrdere tempus e de colare dae býnchidas simb˛licas a býnchidas cuncretas. Ca, in argumentu de limba, una býnchida petzi simb˛lica s'agualat a una derruta. Sa limba nostra tenet bis˛ngiu de investimentos, de un'atividade sŔria e finas de operadores cumpetentes, appassionados e cualificados. 


Sa gherra at a Ŕssere galu longa ca su chi amus l˛mpidu cheret cunfirmadu e siddadu cada die. Sa derruta est semper a palas de sa contonada chi depimus colare cras. Diat serbire, deo creo, unu movimentu linguýsticu chi amostret de prus de Ŕssere ammaduradu e de Óere postu a frutu su chi at imparadu. Sos innimigos nostros sunt potentes ca sunt setores de importu de sas elites dirigentes sardas. Bi cheret fide, abistŔntzia e atzudýmine pro los poderare.


ChŔrgio lassare intzitzilighende, comente si narat in bidda mia, provochende. Bi diat chŔrrere, pro býnchere de a beru, unu movimentu linguýsticu diferente de su chi amus tentu in custos annos. Intantu, bi diat chŔrrere gente chi penset de a beru de p˛dere býnchere, ca mi paret chi non totus in fundu de coro bi crŔent in custu. Si non lu creimus nois, comente podimus isperare de cumbýnchere sos Óteros? De cumbýnchere chie guvernat? 


Serbit gente, l'apo giai naradu, cumpetente chi ist¨diet, chi s'informet, chi tŔngiat una mentalidade a 360 grados. Chi no apat pregiudýtzios e siat de a beru "cosmopolita". Serbit a no Ŕssere folclorýsticos, estremistas e ideol˛gicos. Arguai a Ŕssere setÓrios o tŔteros: a si tancare in una positzione "resistentziale" sena si mesturare e imbrutare sas manos. A fÓghere gasi non serbit a nudda e est cussu chi cherent sos innimigos. Nos cherent arrenegados e istremenados pro nos p˛dere aorare mŔgius cun su ischire fÓghere issoro urbanu e cruele. 


Finas sa Lsc non depet Ŕssere unu dogma. Si podet cambiare si serbit a nde fÓghere una mŔgius e a balangiare prus cunsensu. S'importante est a la cambiare pro megiorare e non pro partzire.


Serbit gente traballadora e chi siat onesta, ca su dinari serbit pro fÓghere sas cosas e non sas cosas si faghent pro su dinari. Nois serbimus a sa cÓusa, non sa cÓusa a nois.


Serbit a ischire ite est de a beru custa batalla pro sa limba nostra. Ca no est una revesa dialetale simple e mancu unu munitzipalismu purýsticu, ma est, comente aiat giai cumpresu Araolla, unu servýtziu a una natzione, a una pÓtria, a sa gente nostra. Si non b'at amore a su p˛pulu sardu, a s'ist˛ria nostra, a comente semus istados e semus oe, non b'at Óere nudda. Si non b'at aficu in sa gente nostra finas pro la megiorare in su malu chi tenet, est totu pÓgia. At a Ŕssere un'atývidade pro de badas, folclorýstica e interessosa. Sa limba tenet bis˛ngiu de amore, ca si sa gherra de sa limba mancat de sentimentu est petzi un'impreu prÓticu de glotologia frita o de filologia asŔtica. Unu laborat˛riu nudu de ferros chi forrogant su corpus, ma no intendent sa carre bia de sa chistione. 


Amus fatu un'errore nois totus cantos. Ischende chi, comente at naradu Pira, depiamus colare dae ogetu de ist¨dios a sogetu de sa vida nostra, no amus cumpresu ca non podiamus leare pro bona sa visione de chie la pensaiat a s'imbesse. S'elite culturale sarda, pro cunfirmare su seberu suo de "dialetizare" sa limba, e annudare s'identidade de p˛pulu, at istruturadu ist¨dios, proas, argumentos e pertzetziones ¨tiles a sa punna. E nos at illuinadu pro annos e annos e sighit a dolu mannu a illuinare a chie no at meledadu galu. 


S'est proposta una visione iscientýfica (?) de sa limba chi no andat prus bene pro custos tempos. Cheret mudada. Sas ogeras cherent cambiadas pro abaidare a sa realidade nostra cun calicunu pregiudýtziu e giudýtziu epilinguýsticu in mancu. Isperamus de lu fÓghere sende chi ˛mines e fŔminas de cultura siant amigos nostros e cumpÓngios. E non innimigos ip˛critas.


Semus výtimas de unu cumplessu de inferioridade. Amus bestidu sos pannos sestados dae sos mortores nostros. Amus atzetadu sa visione issoro de sa limba cun su degollu de sas "profetzias malas chi si autoaverant". Bos pregonto: Amus a resessire a colare dae unu movimentu de base a una classe dirigente? Est custu chi serbit de a beru.


Sa chistione de sa limba no est a difŔndere dialetos traditzionales ebbia o faeddadas de sa bidda. E mancu presuntas macrovariedades imbentadas dae sos linguistas e chi partzint sa pertzetzione. Est custu, ma finas prus de custu. Sa chistione no est a Ŕssere logudoresos, campidanesos, barbaritzinos o patadesos, casteddajos o lacunesos. Cussu est giai gasi, ite importat de lu afortiare? 


Sa chistione est a chircare s'unidade, s'unione, s'armonia. Est a sighire a bývere paris comente amus semper fatu. Est a chircare de nos guvernare a sa sola, in sa limba e in Óteru, sena leare imparos dae chie cheret sa limba, e Óteru, tzeraca e dialetizada. Est a Ŕssere sardos comente valore e coesione, non comente separatzione e birg˛ngia. Est dare lughe a iscuru, non a su sole. S'iscuru est sa gente nostra chi nemos at mai carculadu.


Ca guvernare cun sa limba a nois etotu nos serbit pro si cunfrontare cun sos Óteros. In primis sos italianos. A manera parývile. Che a frades, in paghe, e posca in su mundu.


Creo chi Micheli Ladu, chi m'at sighidu cun lealtade in custos annos non pro oportunismu ma chi creiat in sa cÓusa, potzat sighire cun profetu su traballu chi deo apo cumentzadu e chi issu connoschet bene ca est unu de sos gi˛vanos sardos prus a in antis in sa chirca e at amostradu de Óere cussu amore, non pro isse matessi, ma pro sa limba. 


Una dote rara finas in intro de sos chi traballant pro sa limba.


Torro grÓtzias a totu sos chi m'ant agiudadu e... sighimus a traballare ca sa carrela est longa a b'at tretu de l˛mpere. Sa beridade est chi no amus fatu galu nudda... 

Pepe Cor˛ngiu 

 leghe finas inoghe

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

 
diariulimba@sotziulimbasarda.net  ę sotziulimbasarda 2004-2008,"e' vietato riprodurre articoli originali o estratti da questo sito senza l'assenso della direzione"