SU GIASSU
Domo
Ite est Diariulimba
Sa gerŔntzia de Diariulimba
Su S˛tziu Limba Sarda
Organigramma de su S˛tziu
LINKS
ARCHIVIU annu pro annu 
Pro retzire sa lýtera de noas
ISCRIENOS
diariulimba@sotziulimbasarda.net



Diretore: Pepe Cor˛ngiu       Coord.Editoriale: Micheli Ladu
CHISTIONES

02/08/2007 
Pro býnchidas chi non siant "simb˛licas" ebbia
[de Pepe Cor˛ngiu]

In antis de nos pasare custu istiu, b'at de nÓrrere carchi cosa intro de nois etotu. Pustis de Paulilatino, sa gherra "simb˛lica" e de sa limba l'amus binta. Como depimus cumprŔndere comente býnchere sa gherra cuncreta e materiale de otŔnnere sas resursas pro fÓghere andare a dae in antis sa polýtica linguýstica.



No est fÓtzile, l'isco. Ma bi depimus proare ca si abarramus in sos tretos de su dopolavorismu no amus a l˛mpere mai a logu. Est gasi chi nos cherent sos nemigos de sa limba: dopolavoristas pagu professionales e sena peruru prestýgiu in sa sotziedade. Gasi est seguru ca sa limba no andat a in antis. E mancu nois.



Custu de ocannu, est istadu unu tempus de importu pro sa limba sarda. At costadu paritzas cosas chi ant afortiadu su movimentu linguýsticu, ma sunt essidos finas prus a campu sos pecos, sas mancÓntzias e sas debilesas de su fronte nostru. 



S'avenimentu de primitia est istadu, sena dudas, sa die de Paulilatino e sos resurtos de sa Chirca sotziolinguýstica chi nos ant dadu cunfortu e isperas noales. Como tenimus datos iscientýficos pro afirmare cun seguria su chi in capas ischiamus giai: sos sardos cherent chi sa limba sarda siat reconnota a manera prena in s'ufitzialidade e chi siat insignada in iscola. A su matessi tempus per˛ sa limba est foras dae sa formalidade de limba "normale" e sos sardos matessi ant dificultades cun sa limba in domo. Difatis, si est beru chi sos sardos cherent finas, in majoria, una limba ufitziale "¨nica", sighint pro su prus a faeddare e a pesare sos fýgios in italianu. 



Mancat s'atinu de sos problemas linguistýcos e sa cuscŔntzia prena de su chi si depet fÓghere.



Mi creo chi custu derivit pr˛piu dae sa mancÓntzia de mŔdios modernos atzivos de comunicatzione, informatzione e educatzione chi potzant megiorare s'annestru polýticu-linguýsticu de sa gente nostra. Duncas serbit su dinari pro ordimingiare totu. Duncas depimus cumbýnchere sa polýtica a nos reconn˛schere (nois de su movimentu linguýsticu) comente fortza iscientýficu-professionale chi podet fÓghere custu traballu. 



Comente ischint sos prus abistos, totu sa chistione s'arressat in s'intritzu feu chi ant costruidu argunos ambientes acadŔmicos e su mundu de sos mŔdios massivos, ognunu in su setore suo. Est una retza parada chi serbit a frenare, blocare, chircare de firmare s'isvilupu de su bilinguismu non semper cun armas elegantes e galanas. 



Antis, semper prus a fitianu faeddant e iscrient de "intrallazzo", "truffa", "imbroglio" cando chi ischint bene chi sunt faulas e chi trassas e trampas issos nd'ant fatu totu sa vida pro campare bene. Ma disfamiare chie traballat, a cantu paret, rendet. 



Sos acadŔmicos contribuint a isparghinare e afortiare s'idea de su sardu comente "varietÓ linguistiche" tropu diferentes s'una de s'Ótera e duncas cumbatent s'unidade possýbile de sa limba. Sos mŔdios ignorant totu cussu de positivu chi avenit e presentat semper sa chistione de sa limba comente unu "problema". Si b'at polŔmicas - finas ignorantes - publicant, si b'at chentinas de postos de traballu cun sa limba - pro nÓrrere - mancu una riga. 



Esaltare sos machines anti Lsc (chi cheret nÓrrere anti limba ufitziale) de cale si siat iscritore o poetastru macu e fallidu (mŔgius si faeddat in sardu!) imbetzes, cussu emmo. Sos libros in sardos posca non meressent mancu una retzensione, bi diat mancare Óteru...mancu si las ant cunsideradas a livellu internatzionale. Putzi, putzi: sunt in sardu. 



Ma s'oligarchia chi si cheret mandigare totu su dinari de sa cultura in Sardigna a bias est impotente issa puru. Comente at amostradu sa Chirca sotziolinguýstica, sa gente no lis ponet mente: ne a sos unos, ne a sos Óteros. Ma sos universitÓrios italiotas (e finas carchi iscritore antilimba) e sos giornalistas no traballant pro cumbýnchere sa gente: s'iscopu issoro est a cunf¨ndere e fÓghere a týmere sos polýticos, sos Óteros professores, sos operadores culturales. Lis interessat de cunf¨ndere sa classe dirigente, cussa chi detzidet a in ue si ponet su dinare. 





Dade atentu. In su mundu culturale otzidentale contat su podere de s'oferta, non sa fortza de sa dimanda. Duncas, a dolu mannu, non contat sa voluntade democrÓtica de una populatzione, ma comente sa classe dirigente la cheret "aculturare". Si su bilinguismu leat tretu de a beru, sos universitÓrios-iscritores-giornalistas chi iscrýent e faeddant petzi in italianu arriscant de pŔrdere giudu, privilŔgios, podere, dinari. Est una lege de natura pro osmosi. O a su nessi gasi pensant issos. 



Duncas depimus cumbýnchere sa polýtica chi cumbenit de sighire a nois, no a issos. 



A totu custu s'annanghent sos de nois brigadores chi si faghent sa bua a sa sola. Sunt belle semper ˛mines, o fŔmminas, cun calecunu disturbu mentale, chi no ant risortu sas chistiones primÓrgias de sa vida. Los ghiat s'˛diu personale contra cussos chi resessent a fÓghere cando issos sunt mandrones. In campu linguýsticu, comente in sa vida privada, ant sas ideas cunfusas e si faghent cunf¨ndere de prus dae professores, giornales o iscritores chi los coglionant duas bias. Sa prima ca li furant sa limba promitendeĚli de si che la mantennere "con tutte le sue varietÓ". Sa segunda, pro cussos chi bi cherent traballare, ca li furant su dinari e su traballu proite brighende brighende perunu polýticu mai at a gastare a sa seria pro su bilinguismu. 



Ite fÓghere tando? Pagas cosas: simples e mannas a su matessi tempus. 



1) Achirire cantu prus possýbile connoschŔntzias e professionalidade in su campu de sa polýtica linguýstica pro Ŕssere cumpetitivos e credýbiles. De cussos 150 gi˛vanos chi traballant pro sa limba, si nde pesamus nessi su de tres unu bene, issos ant a sighire sa trasmissione generatzionale. 



2) Chircare de tirare sa polýtica a s'ala nostra non prus pro masiones simb˛licos, ma pro istruturare mŔgius su mundu de sa limba e li dare autonomia econ˛mica



3) Organizare su movimentu linguýsticu in istruturas chi potzant Ŕssere credýbiles pro sa polýtica regionale



4) Lassare sas brigas e sas discussiones in¨tiles subra cuddu o cussu istandard. Chie pensat chi sa Lsc potzat finire intro duos annos sighit a faddire e no at cumpresu nudda de polýtica. Sa lsc at a sighire, mancari cun carchi cambiamentu minore. Chie sighit varientes locales o personales non faghet un'investimentu professionale seguru. A segus non si torrat, giai chi, segundu sa Chirca, sunt contrÓrios a s'istandard ¨nicu su 28 pro chentu de sos sardos ebbia. E sa polýtica puru depet fÓghere sos contos cun s'impopolaridade e cun sa majoria de sos operadores chi como sunt a sa muda ca adduint. Sos chi iscrÓmiant (solu in Internet ca foras non los carculant) est ca sunt de sos pagos discuntentos.



5) FÓghere unione intro de nois e pressione a sa polýtica. Unu lobbismu bonu pro una causa ¨tile. Faghide ischire (sas lýteras in Internet sunt unu mŔdiu bonu) a sos polýticos chi amparant sa limba chi sunt faghende bene. Issos puru ant bis˛ngiu de cunfirmas. 



6) Su 24 de austu sa comuna de Laconi organizat unu seminÓriu a mangianu e merie pro operadores. Podet Ŕssere un'ocasione bona pro nos býdere e cumentzare, o sighire, a arresonare de custas cosas.



Ma como mŔgius a pasare. Cun sos aug¨rios a totu sos amigos (e amigas) de torrare a nou fortzas e Ónimu ca serbint pro sas batallas imbenientes. 





Pepe Cor˛ngiu 

















  




 

 
 
 

 

 
diariulimba@sotziulimbasarda.net  ę sotziulimbasarda 2004-2006,"e' vietato riprodurre articoli originali o estratti da questo sito senza l'assenso della direzione"