SU GIASSU
Domo
Ite est Diariulimba
Sa gerŔntzia de Diariulimba
Su S˛tziu Limba Sarda
Organigramma de su S˛tziu
LINKS
ARCHIVIU annu pro annu 
ISCRIENOS
diariulimba@sotziulimbasarda.net



CHISTIONES TREULAS


Lilliu: Bene sa LSC. S'Universidade e sa CrŔsia fatzant de prus pro sa limba biaá 

Giuanne Lilliu beneighet a Soru e a sa LSC, criticat s'Universidade e aciocat a sa CrŔsia. No at de tzertu cuadu su pensu suo s'arche˛logu-intelletuale de Bar¨mini, intervistadu dae PÓulu Pillonca in una pÓgine intrea de sa Nuova de eris 24 de trŔulas. A bisu de Pillonca Lilliu istat bene e nd'est cuntentu meda. Custa cuntentesa s'est ismanniada in custos ¨rtimos meses pro sa lýnia polýtica noa chi at leadu sa Regione in matŔria de polýtica linguýstica cun s'istandardizatzione de sa Limba sarda comuna e su progetu de formatzione pro insignantes e funtzionÓrios regionales.  Sighit ...
 



Antoni Cossu: mÓnnigos de literadura sarda
[de Francu De Fabiis ]

Una tesighedda de su maistrÓrgiu (master) de ocannu fatu in sa facultade de Literas e Limbas de s'universidade de Casteddu. Argumentu est su traballu chi Antoni Cossu at fatu in sos Annos Otanta subra su lýbru "MÓnnigos de mem˛ria". Unu romanzu de sos prus importantes chi tenimus oe in sa literadura in limba sarda.á  Sighit ...
 



Tula: una limba, unu p˛pulu. 

"Una limba, unu p˛pulu" est su týtulu de sa "mesa de arrejonu" chi s'at a fÓghere sÓpadu 22 de trŔulas in Tula (SS) organizada pro sa "Festa de sos p˛pulos in luta". A ora de sas 18.30 in s'auditorium comunale, in ocasione de sa presentada de su libru "Guvernare cun sa limba", ant a faeddare: Joseba Alvarez- responsabile internazionale de sa manca indipendentista basca, Frantziscu Casula, giornalista, iscritore e espertu de cultura sarda, Peppe Cor˛ngiu - giornalista, iscritore natzionalitÓriu e espertu de limbÓgiu giurýdicu in sardu, Antoni Arca- iscritore e crýticu literÓriu saligheresu-catalanu, Frantziscu Cheratzu, editore de ôCondaghesö. Totu a incuru de sa libreria Odradek de TÓtari.á Sighit ...
 



Curdos in Sardigna: natziones sena istadu a cuntzertu 

Una delegatzione de sýndigos de su Curdistan, in bisita ufitziale in Sardigna, est istada retzida in Aristanis dae su su visupresidente de sa Provýntzia Pierfrancesco Garau e dae s'assessore a sa polýticas sotziales Mario Matta. Sos rapresentantes de sas comunidades curdas sunt a f¨rriu in Sardigna pro fÓghere a cumprŔndere e informare istitutziones e opinione p¨blica subra sa chistione de su p˛pulu curdu chi galu bivet suta s'opressione de s'istadu turcu. Su Curdistan est una comunidade de chentu miliones de abitantes, chi bivent mescamente de massaria e de pastoriu, ma chi istant in una terra inue b'at giacimentos metalliferos e petroliferos bundantes.á  Sighit ...
 



In s'oru b'at ispera  

Pinuccio Canu, nÓschidu a Buddus˛ in su 1952, chýmicu de professione, ma sŔmpere ligadu a sas raighinas suas de identidade de sa Sardigna de Mesu, nos at imbiadu unu poema suo chi remenat in chistiones tziviles e polýticas. Su poema est retuladu "In s'oru b'at ispera" e s'artista buddusoinu l'at iscritu duos annos como in sos meses "caentes" de sa campagna eletorale pro sas regionales chi posca ant bidu binchidore a Renato Soru. Si torramus a lŔghere sas rias de Canu bi agatamus totu s'agenda polýtica de custos ¨rtimos duos annos: tzerachias militares, depidu de s'ItÓlia pro sa Sardigna, gherra a su tzimentu e pro s'ambiente, cultura, identidade sarda, barones e contes universitÓrios contras a sa limba, partidos famidos de iscannos e podere contras a su polýticu "outsider".á   Sighit ...
 



"Antoni Simon Mossa, dae s'utopia a su progetu" 

ChenÓbura, su 14 de trŔulas, a ora de sas 17.00, in sa sala de su Cunsýgiu provintziale de Aristanis at a Ŕssere presentadu su libru "Antoni Simon Mossa, dae s'utopia a su progetu", editore Condaghes, contivigiadu dae Fidelicu Francioni e Giuanne Pedru 'e Marras in ocasione de unu seminÓriu polýticu organizadu dae su grupu sardista de provýntzia aristanesa de su partidu sardu e dae sa setzione "Mossa". Coordinat: Vincenzo Carlo Monaco.   Sighit ...
 



Lorinczi e sa limba sarda 

Cumintzat oe in Diariulimba sa publicatzione de unos cantos artýculos in argumentu de sotziulinguistica e ideologia de sa limba a incuru de sa professora de s'universidade de Casteddu Marinella Lorinczi. At a Ŕssere una faina chi at a durare e chi amus a contivigiare finas collende custos artýculos in una creze de libru eletr˛nicu chi at a Ŕssere a disponimentu de totus inoghe in su giassu nostru. Est una initziativa chi cunfirmat s'ýndula de sa revista nostra e de su S˛tziu Limba Sarda a su cunfrontu, a su dibÓtitu democraticu e a s'oferta a indonu de cuntributos a sa crŔschida culturale de chie istimat sa limba sarda e sighit sos traballos nostros.á  Sighit ...
 



Jimenez: iscrýere in limba de minoria e ismanniare su n¨meru de sos leghidores 

Su portale Librerie.it at fatu una intervista de bundu a su iscritore bascu Edorta Jimenez. In s'arrejonada, s'artista nÓschidu in su 1953 in Mundatxa, portu minoreddu de sa marina basca, narat cosas de importu chi podent Ŕssere de agiudu finas pro býere de Ótera manera sas chistiones sardas nostras. E mescamente cussas de sa literadura in sardu chi chircat de agatare tretu in su minusprŔtziu de sa cultura italianista. Ma su chi afirmat s'autore bascu nos podet apŔrrere sa mente a Óteras bisiones europeas, chirchende fintzas de essire foras dae s'acorru de sa mentalidade antropol˛gica, folclorýstica e de pagu alenu de unu tzertu mundu sardufaeddante.á  Sighit ...
 



Sa Confemili bisitat a Gentiloni pro sa chistione de sas minorias e sos mŔdios massivos 

Una delegatzione de sa Confemili (Cunfederatzione minorias linguýsticas italianas) at atobiadu carchi die a como su ministru de sas comunicatziones Gentiloni pro faeddare de sa chistione de sas trasmissiones Rai pro sas limbas tuteladas dae sa 482 chi galu in ItÓlia non sunt partidas. Su ministru at iscurtadu cun interessu e at promitidu chi at a fÓghere carchi cosa. Finas s'Unione Europea aiat adotadu una risolutzione subra s'amparu de sas minorias natzionales in ItÓlia e in IslovŔnia. In custu documentu s'organismu europeu at pedidu de afortiare sas initziativas pro sentziare sa discriminatzione e sos istere˛tipos negativos in sos mŔdios massivos chi sighint a fÓghere dannu a paritzas minorias. Inoghe su documentu de resocontu de s'at˛biu chi nos at mandadu su presidente de sa Confemili Domenico Morelli.   Sighit ...
 



Pinta sa limba e bÓtila a Gavoi
[de Zuanne Frantziscu Pintore ]

A la cherimus nÓrrere ladina ladina? Custu festival de Gavoi est unu campu de marte in ue si gherrant armadas istranzas: nois, fatos a sardos, ponimus su terrinu, su casu, su binu e su pane pro gustare sos istranzos chi, gasi tatados, podent imparare a sos bÓrbaros comente iscrient sos chi, beninde dae su mare, nd'ischint.  Sighit ...
 



English only 

Retzimus e de gana bona publicamus unu documentu de sa CunferŔntzia Italiana de sos Retores chi nos at imbiadu sa professoressa Marinella Lorinczi de s'universidade de Casteddu chi disinnat a manera crara cale diat depet Ŕssere su tempus benidore de sas universidades italianas pro cantu pertocat a sas limbas. Su chi est curiosu est sa cuntraditzione intre sos enuntziados de printzýpiu e sas detzisiones chi si cherent realizare. A una banda si mentovat ca su plurilinguismu europeu est unu balore, a s'Óteru si punnat a sa valorizatzione de sa limba ingresa ebbia.Sighit ...
 

 

 

 

 
diariulimba@sotziulimbasarda  ę sotziulimbasarda,