SU GIASSU
Domo
Ite est Diariulimba
Sa gerčntzia de Diariulimba
Su Sōtziu Limba Sarda
Organigramma de su Sōtziu
LINKS
ARCHIVIU annu pro annu 
ISCRIENOS
diariulimba@sotziulimbasarda.net



CHISTIONES LAMPADAS


Limba: una risorsa manna finas pro s'economia 

At a čssere unu sero malu a ismentigare meda cussu de mercuris 28 de lāmpadas coladu in su Forte de sa Maddalena in S’Alighera. Sa limba sarda, pro una die nessi, est intrada in su aposentu bonu de sa literadura turistėcu-cumertziale e no at fatu sa figura de sa “provintziale” o de sa “ruza”. Antzis, su dibātitu a livellu internatzionale chi s’est intčssidu a indųrriu de su libru essidu como pagu tempus de Pepe Corōngiu (Guvernare cun sa limba, Condaghes, Casteddu) at interessadu unas sessanta-setanta persones acudidas finas dae a tesu pro iscurtare.Sighit ...
 



Limba e Cunsėgiu Regionale: unu tratōngiu difitzile? 

Comente si regulat su Cunsėgiu Regionale in argumentu de impreu de sa limba sarda? Cun s'artėculu 133 de su regulamentu, aprovadu su 22 de capudanni de s'annu coladu, s'est fatu carchi pitėcu passu a in antis. Cun su comma 1 est istadu reconotu su deretu de impreare cun sa limba italiana cussa sarda puru. Sos artėculos imbenientes peroe paret chi chirchent de istransire su problema reimbiende a una aprovatzione chi at a sighire de un'aterā lege chi non s'ischit peroe cando. Est semperecando una formulatzione transitōria proite si ponet su tčrmine de un annu pro garantire s'esertzitziu efetivu de custu deretu. Amus a bėdere e vigilare, dare cara, portare a cāstiu.Sighit ...
 



Subra sas limbas 
[de Ines Cavalcanti ]

Bogamus custa rassigna de artėculos dae sa revista "Novas d'Occitania - jornal bilengas occitan-italian" pro cuntzessione gratziosa de Ines Cavalcanti chi nd'est sa autora e chi animat e at animadu batallas e gherras pro sa difesa de custa bella limba de sas baddes piemontesas e finas de cussas frantzesas. Est una cōllida de resones e chistiones subra sas limbas chi podent pertocare a totus. Finas a sa limba sarda. In bāsciu fornimus sa tradutzione in italianu fata dae sa revista matessi. Sighit ...
 



Pustis sa essida in Casteddu, Carles Duarte presentat "Guvernare cun sa limba" in S'Alighera 
[de Pepe Corōngiu ]

A pustis de sa bene resessida presentatzione de Casteddu, b’at a čssere finas Carles Duarte Montserrat, poeta e linguista catalanu famadu, a sa presentada de su libru "Guvernare cun sa limba" e a su dibātitu subra sas limbas de minoria europeas chi inaugurat s'editzione 2006 de su Festivalguer. Mercuris 28 de lāmpadas, a sas 19.00, in su Forte de sa Maddalenetta in S'Alighera, Pepe Corōngiu (autore de su libru), Marco Tedde (sėndigu e S'Alighera), Carlo Sechi (Minoria Saligheresa), Domenico Vassallo (espertu de sa minoria ocitana) ant a faeddare cun Duarte, movende dae s'opera, de minorāntzias, limbāgiu ufitziale-amministrativu e Europa.  Sighit ...
 



Avisu de s'Europa a s'Itālia: prus limbas de minoria in tv e in iscola
[de Pepe Corōngiu ]

Su comitadu consultivu de su Contziliu de s'Europa at adotadu una risolutzione subra s'amparu de sas minorias natzionales in Itālia e in Islovčnia. In custu documentu s'organismu europeu pedit de afortiare sas initziativas pro sentziare sa discriminatzione e sos istereōtipos negativos in sos mčdios massivos chi sighint a fāghere dannu a paritzas minorias. In particulare sa risolutzione tratat de sa minoria islovena in Friuli Venezia Giulia, ma nomenat finas totu sas āteras minorias amparadas dae sa lege 482.  Sighit ...
 



Sas "burradas" de unu istandard.
[de Micheli Ladu]

Sa Limba Sarda Comuna est unu istandard e, cumente totus sos istandard, no agradat a gente meda. Custu non ca no est bona sa proposta issa matessi ma ca est implėcitu, essende istandard, chi depet “burrare” unu pagu de totus is variantes (e duncas nessuna proposta, essende istandard, diat a pōdere agradare). Sas crėticas prus mannas sunt bčnnidas torra dae sos campidanesos narende chi finas custa borta custa variante est deburrada de su totu favoressende su logudoresu-nugoresu.
Ma est propriu bera custa cosa? Sighit ...
 



Soru: Sardigna in Europa finas cun sa limba.

Sa cultura sarda in digitale andat in Europa sena ismentigare su sardu. Su portale de sa Regione Sardigna www.sardegnacultura.it est istadu presentadu in sas dies coladas in Brussel dae su presidente de sa Regione Renato Soru chi l’at propostu a sa Cummissione comente contributu de s’ėsula a sa Biblioteca Digitale Europea. “Sardegnacultura” est unu giassu internet pųblicu inue si podet agatare totu sa produtzione, s’istōria, sas ōperas de sa cultura sarda in 40.000 ogetos e testos digitalizados e postos in lėnia a grabbu de chiesisiat si chergiat collegare e lčgere. In custu traballu innovativu e democrāticu su Guvernu Sardu at antetzipadu a totus, ca pro s’Unione Europea sos tempos disinnados pro sa partčntzia de sa Biblioteca fiant cussos de su 2007, o massimu 2008.  Sighit ...
 



Pastores Tenores: s'atōbiu pro su pastoralismu

Su sōtziu Tenores Sardigna, su comune de Ollolai, su coordinamentu Pastores Sardos aparitzant s'atōbiu Tenores Pastores. Sa manifestatzione s'at a fāghere in Ollolai in sas dies 22-23-24-25 de su mese de Lāmpadas pro sa festa de Santu Jubanne, patronu de sos pastores. Sa manifestatzione benit fata pro festare su reconnoschimentu dae parte de s'UNESCO de su cantu a tenore cumente patrimōniu intangėbile de s'umanidade. Sighit ...
 



Sos chent'annos de sa limba catalana

In sas ėsulas Bareares si faghet festa pro ammentare sos chent'annos de sa limba catalana ca in su 1906 aiant aparitzadu su primu cungressu de sa limba. Sa diretzione generale de Polėtica Linguistica cheret ammentare cussas dies de importu mannu e fāghere sos contos de sos resultados otčnnidos Sighit ...
 



Tassas suntuārias: una mesura pretzisa

Non si cumprendet proite sardos meda sunt contras a s'idea de Soru (chi est lege) de tassare sos ricos meres de domos de sas marinas e de navios a subra de unu tzertu tantu de metros. Est una detzisione in lėnia cun s'idea chi sa Sardigna depat čssere soberana e depat imparare a bėvere in cunfromma a sas possibilidades suas.  Sighit ...
 



Grāfica noa pro tempos noales
[de Pepe Corōngiu ]

Mirade, legidores de su giassu, sa grāfica noa. Semus duos annos chi paris cun Micheli Ladu, e sos āteros amigos de sa redatzione, amus mandadu a in antis s'initziativa de Diariulimba. Duos annos cārrigos de traballu, problemas, cuntentesas e disafios sčmpere prus mannos. Dae custu giassu amus tentu impignu meda e dinare nudda (antzis amus gastadu), ca comente s'ischit, galu sas cāscias de sos entes pųblicos, e de sos sardos matessi, non sun prontas pro cumprčndere su chi cherimus fāghere nois...  Sighit ...
 



Unu innu pro sos sardos: proamus cun sos gosos
[de Antonimaria Pala]

Est unu bellu intzediu su chi est in su cursivu de L’unione Sarda de lunis 15 de maju: a lis bisonzat a sos sardos u nu innu natzionale comente inditant sos catalanos in s’istatudu cun s’innu Els segadors? Hymnu sardu nationale de G. Gonella pro sa musica e cun sas paraulas de V. Angius, 1844 (Cunservet deus su re...), o s’innu de su patriotu sardu contras a sos feudatarios, (Procurade ‘e moderare... 1794 o 1796) gosos de F. I. Mannu. Unu de custos o unu nou? Fortzis a tenner un’innu diat bisonzare aberu a sos sardos.  Sighit ...
 



S'ambasciadore italianu in Palestina bisitat a Spissu

Su presidente de su Cussėgiu regionale Giacomo Spissu at retzidu s'ambasciadore palestinesu in Itālia, Sabri Ateyeh, chi est in Sardigna pro partitzipare a su Forum de su Mediterrāneu.  Sighit ...
 



Tātari ammentat a Wojtyla cun su Babbu Nostru in sardu

In sa capitale turritana tzerimōnia de ammentu pro Papa Giuanne Pāulu II organizada dae sos sōtzios Acuvacamus e S'Iscola sarda. Est sa de duas bias chi enit aparitzada una initziativa de custa casta pro fāghere cumpréndere s'importāntzia de s'impreu de su sardu in sa liturgia e in sos ritos religiosos. Presčntzias medas a sa manifestatzione in sa cale s'est intesu su sonu amajadore de sas launeddas puru.  Sighit ...
 



Addia de sas limbas

Una bella esperičntzia a cumone intre sos Liceos italianos e tedescos de Boltzanu “G. Pascoli” e “W. Von der Vogelweide” in nōmene de sa passione pro su cėnema e pro s'unidade garantida da s'arte de sa pellėcula. A sa fine unu sutzessu pro sos organizadores chi ant postu in cuntatu sos giovanos de sas duas comunidades linguėsticas chi istoricamente sunfrint de "incomunicabilidade".  Sighit ...
 

 

 

 

 
diariulimba@sotziulimbasarda  Š sotziulimbasarda,