SU GIASSU
Domo
Ite est Diariulimba
Sa gerŔntzia de Diariulimba
Su S˛tziu Limba Sarda
Organigramma de su S˛tziu
LINKS
ARCHIVIU annu pro annu 
Pro retzire sa lýtera de noas
ISCRIENOS
diariulimba@sotziulimbasarda.net



Diretore: Pepe Cor˛ngiu       Coord.Editoriale: Micheli Ladu
CHISTIONES

10/11/2007 
Rivolutzione frantzesa: Sarkozy amparat su corsicanu

Su presidente de sa rep¨blica frantzesa Nicolas Sarkozy, in unu discursu in AjÓciu, at afirmadu chi issu est pro s'amparu de sa limba de C˛rsica, pro s'insegnamentu suo e pro l'afortiare in ogni manera. In sa Frantza monolinguista e giacobina, chi - paris cun s'ItÓlia - no at galu ratificadu sa Carta Europea de sas limbas, custa positzione si podet definire "rivolutzionÓria". 

De cussu soversivismu l˛mpidu dae s'artu chi in ItÓlia (e finas in Sardigna) faghet týmere totu sos cunservadores de su connotu italianista. Custu fatu contat meda ca lompet non dae s˛tzios minoritÓrios o partidos etnicos natzionalistas, ma dae su capu de s'istadu prus natzionalista de s'Europa chi at imbentadu su cuntzetu "una limba, un'istadu". 

Sarcozy at naradu custas cosas in ocasione de una riunione de su Guvernu frantzesu chi, pro sŔberu suo, s'est fata in AjÓciu carchi die como. Faeddende a sa Colletividade de C˛rsica chi diat Ŕssere prus o mancu sa Regione nostra), su premier frantzesu at ammentadu chi issu at chertu, e at firmadu sa cunventzione, pro aviare su canale televisivu satellitare "Via Stella", emitente chi at a trasmýtere in limba corsicana pro paritzas oras ogni die.

Su presidente de sa "republique" at ufitzializadu datos de sa polýtica linguistica de significu: su 94 pro chentu de sos iscolanos de primu livellu sighint un'insegnamentu in corsicanu. In su segundu livellu sunt su 40 pro chentu de sos allievos, su 50 pro chentu in sas iscolas mŔdias, 20 pro chentu in sos litzeos e su 43 pro chentu in sas iscolas professionales. Sos professores tzertificados e acreditados sunt 110 e cada annu si nde annanghent 3 in prus. 

<Custas atziones adduidas dae s'istadu - at naradu Sarcozy -depent Ŕssere sighidas e afortiadas. In sas iscolas primÓrias est pretzisu a fÓghere rispetare s'inditu chi si depent fÓghere nessi tres oras de limba corsicana ogni chida. In sos istitutos superiores tocat de cumbýnchere prus istudiantes a sighire sos ist¨dios in sa limba materna. Sas atziones, como, diant dŔpere Ŕssere miradas a sa formatzione de sos insegnantes. Deo so in favore a sa polýtica linguýstica de sa Colletividade de C˛rsica>. 

Su presidente de sa rep¨blica frantzesa at annantu chi <issu est dispostu a resonare sena tab¨ subra custu tema>. S'¨nicu lýmite chi ponet est chi <su frantzesu abarret sa limba de sa Rep¨blica. Sa Rep¨blica non depet týmere sas diversidades. Sa diversidade no est una minetza pro sa Rep¨blica, ma una richesa. Sa vivatzidade de sas limbas regionales no est un'ostÓculu a sa coesione natzionale>.

A bisu de Sarcozy <custu est in tames unu arrichimentu personale e est una partetzipatzione prus profunda, prus ýntima a s'Ónima, a s'identidade de su paisu nostru ca s'identidade frantzesa est una sýntesi de totu sas eredidades, de totu sas identidades de totu custas diversidades chi formant s'essŔntzia matessi de sa Frantza>. 

Su chi istrobat, a parre de su capu de istadu frantzesu, no est s'identidade linguýstica o regionale de sos p˛pulos, ma <su de imp˛nnere a totus s'ideologia de sa puridade, ca si sa defensa de s'identidade de ognunu est legýtima e a su matessi tempus netzessÓria, sas culturas podent subravývere petzi cun sas cuncÓmbias intro de su "mÚlange">. 

A banda sas resones polýticas e personales chi ant fatu nÓrrere custas cosas a Sarcozy in C˛rsica, essit de sesi chi est de importu mannu su chi su capu de s'istadu frantzesu at naradu. A bos l'imaginades in ItÓlia una cosa comente custa? Paret pr˛priu difýtzile: est prus fÓtzile chi si faeddet galu de comunismu, fascismu o de dŔpidos de istadu o precariadu o isprecos de dinare contras a sos tzitadinos. Totu cosas de primitia, ma chi non atenent a s'identidade costituiva de su de Ŕssere in pari sos italianos in un'istadu tzentralista e istatalista.

E sas resones de su de istare paris non sunt iscontadas o assentadas una bia pro semper. Est semper mŔgius a las dibÓtere pro crŔschere paris.

E in Sardigna? Nointames sas parÓulas de Sarcozy assimigent meda a cussa chi narat Soru (antzis pro nÓrrere sa beridade sunt prus a in antis) sos giornales non de faeddant. Unu cuotidianu dae pagu at publicadu una pÓgina intrea de un'iscritora tataresa chi at bombitadu ˛diu e tirria contras a sa limba sarda e sas chi l'amparant petzi proite issa non la faeddat. No est curpa sua, ma no est mancu curpa nostra si nois cherimus sighire a faeddare comente ant fatu sos sardos in antis de nois.

Nos devimus rassignare: in Sardigna, pro sos giornales culturales nostros, contat de prus una sennora "tataresa" antisarda, bastis chi fatzat dannu, chi non su presidente rivolutzionÓriu de sa Frantza. 

Torramus grÓtzias a Noelle Tomasi pro nos Óere sinnaladu su fatu. 

Chie cheret lŔghere su discursu intreu in frantzesu podet clicare inoghe

http://www.camillederoccaserra.com/Discours-du-president-de-la-Republique-a-l-Assemblee-de-Corse_a491.html?PHPSESSID=ce6f13455d4b1d98743f946f5739021f


















  




 

 
 
 

 

 
diariulimba@sotziulimbasarda.net  ę sotziulimbasarda 2004-2006,"e' vietato riprodurre articoli originali o estratti da questo sito senza l'assenso della direzione"