Galu sa bidda de su Parteolla est amostrende su cabbale suo in contu de literadura sarda cun s'atopu de chenàbura. Ie teniat s'iscriidore Nanni Falconi presentende su libru suu, "Sa Gianna Tancada", èditadu dae Condaghes. In beridade, custu est unu libru chi pagu presentadu bolet, sende chi dd'ant giae ischeddadu comente unu de is mègius libros iscritos in sardu in die de oe. A ddu contare custu romanzu, in is pìgios suos aumbrados, Anna Cristina Serra, poetissa de su Gerrei e prèmiu Otieri e Pepe Coròngiu, presidente de Sòtziu Limbasarda e rapresentante de sa minoria linguìstica sarda in s'Istadu.



At presentadu Pietro Solinas chi at rapresentadu sa Comuna e sa Pro Loco. In is cadiras de su pùblicu su frade, Ricardu Solinas, professore e istudiosu mannu de s'istòria e de sa limba de is biddas de Parteolla, chi nos at intregadu una istrina bella, cumbidende is dischentes suos de iscola a pigare parte a s'atopu e a fàghere pregontas a s'autore in sardu. Su benidore nostru sunt, oe giogant, cras guvernant. 



Gente meda. S'aposentu de su Cunsìgiu Comunale prenu a tibbu. Gente de ònnia edade, chi at iscurtadu e agoa torradu imposta a is chistiones bessidas in is allegas de is òspites. Sa cosa bella, est ca Dolianova imoe est benende, dae sende bidda a tzitade, minore ma tzitade. Tando collit gente de ònnia logu e de ònnia casta. Custu s'est bidu in s'arregionu e amus intesu boghes de tratos meda, e de ònnia chirru de Sardigna. 



Anna Cristina Serra tando at contadu de su libru, faghende cocolare foras is calidades peri poèticas de su iscrìere de Nanni Falconi. Sa richesa de foeddos e de verbos, su resèssere contende paris de timòrias e de godidas, de vida e de morte, de monte e de tzitade sena mai rùere in bambesa e annoende sèmpere sa lìrica sua. De su suo, Pepe Coròngiu s'est postu a isfustiligare intro de is temas de su libru, chi sunt de importu pro s'istòria nostra. Su terrorismu, su disterru, sa violèntzia. Totu in unu, mancari pariat ca s'istèrrida fiat bona, sa gente fiat faghende in tames pensamentos “metalinguìsticos”. 



Ca, comente sutzedet medas bias in Sardigna, semus sèmpere pensende a cussu. Cun s'autore fiamus cumentzende a bìdere is temas de su libru. Sciòllere sa trama tèssida de unu de is mègius iscritores nostros, chi nos amostrat ca iscrìere in sardu no est allegare de su tempus antigu ebbia. Est a ddu contare su tempus nostru nanca. Ma custu resesset a ddu fàghere feti chie su sardu faeddadu ddu impitat cada die, peri oe, comente Nanni e àtere. Non chie nde faghet unu impreu folclòricu boghende de sighida allegas, trastos, biddas chi parent essire imoe dae s'edade de mesu.



Torrende a su contu de su merie, is sardos chi ddue fiant ant bogadu un'àtera bia su chistionu de “sa limba”. Ais a nàrrere bostu!, no nde bolemus prus intèndere. In tames, peri nois chi semus prus fichidos in custas chistiones depimus parare origa allutas in antis de custu chi est ancora un'abisòngiu. 



E gasi est istadu. S'autore e is chi ant presentadu ant dèpiu fàghere su rosàriu de su chi est su sardu comente limba imoe, ite est faghende sa Regione, ite is istudiados, ite sa literadura. Bene. Custu nos contat de una Sardigna chi giughet interessu pro custu tema. Ie tenet prus gana de cumprèndere e de nàrrere. Medas ant fatu s'interventu in sardu, limba “veicolare” de atopos sèmpere prus agradados e presentes in is biddas e tzitades nostras. Chie de inoghe, chie de cue, nos cumprèndere a pare essit sèmpere prus bonu ca semus binchende sa bregùngia e su cumplessu cara a is antigos faeddadores. E a sa fine, su lampu de lughe at fatu torrare a arbèschere pregontas in pitzu de s'iscrìere (merèssida peri de is pitzocos de Prof. Solinas, chi ant fatu is pregontas giustas chi bolent fatas cun un'autore, de cale-chi-siat limba), de is libros, de is esperièntzias de Nanni Falconi. 



Pro dda nàrrere giusta, peri s'autore nos at devèrtidu dae su pensare chi iscrìere unu libru siat cosa dereta. Is foeddos no nche essint dae conca lìmpios che s'abba. Ie bolet su meledu, su foeddàriu pro castiare e megiorare, peri in sardu. E tocat a ddue torrare galu a pustis pro ddu castiare. S'arte literària limbuda bolet cura e bonos sestos de manigiare. Cheret s'agiudu de inditos dae foras. E bolet peri tragare in fatu sa cara antiga de sa gente sua. Ma sena de “mitos”. 



Nicola Cantalupo