SU GIASSU
Domo
Ite est Diariulimba
Sa gerŔntzia de Diariulimba
Su S˛tziu Limba Sarda
Organigramma de su S˛tziu
LINKS
ARCHIVIU annu pro annu 
Pro retzire sa lýtera de noas
ISCRIENOS
diariulimba@sotziulimbasarda.net



Diretore:  Micheli Ladu - Editore: S˛tziu Limba Sarda
CHISTIONES

12/03/2009 
Su movimentu cun sa "M" manna 
[de Antonimaria Pala]
Su pasu istitutzionale dŔpidu a sas votatziones pro s’annou de su Parlamentu Sardu est agabadu.In custas dies, sa Sardigna tenet torra unu Parlamentu e una giunta noa. Totu cussos chi, onni unu a manera sua, sunt impinnados, in sa gherra pro su sarvamentu, s’amparu, sa normalizatzione e sa crŔschida de sa limba sarda, ant su dovere de sighire su traballu de isprone a sa polýtica linguýstica chi in custos annos at agabadu s’andera simb˛lica, pro pigare cussa de su frÓigu e de su traballu de onni die.

Su prus de nois in custas votatziones at fatu sa parte sua, sustenzende, in tantas maneras sas pessones e sas listas o impinnende•si in manera direta in s’eletzione. Custu nos at postu in contierra (mancu male, pro chistiones de democratzia) intra partidos, listas e coalitziones e fitianu finas in intro de sugetos polýticos matessi. SŔmpere in manera libera e legýtima. Onni unu at fatu pro sa limba su chi at p˛didu, su chi at cumpresu, su chi li est pÓrfidu prus giustu relatende•si a sa fortza, a sa cultura polýtica, a sa bisione de su mamentu ist˛ricu e finas a su contu de sa cumbŔnia eletorale.

Como b’at unu guvernu, espressadu dae sa majoria, e un’Ótera parte chi sena gÓrrigos de guvernu ma cun Óteros c˛mpitos istitutzionales de rapresentÓntzia e controllu, at a sŔtzere in Casteddu. Ambas perras tenent sa responsabilidade, in sos logos de sas detzisiones, chi sunt finas in foras de su palatu, de si fÓghere intŔrpretes de sos isetos de sos sardos. Sa limba a bisu meu est su bis˛ngiu primÓrgiu de sa gente nostra.

A sos chi ant sos redinagos de s’amministratzione e a cussos chi tenent su foete pro si ap˛nnere, depimus pompiare. Pro sighire polýticas in ala a sa limba e a su bilinguismu, cungruidas finas a como, e pro nde elaborare Óteras chi sigant su caminu a chirru a s’ufitzialidade prena e cumpreta de sa limba, in onni mamentu de sa vida.

Da e cando sunt agabadas sas votatziones in sos cuntatos intre sos chi faghent cosas de limba e sos pagos chi ant pigadu positzione p¨blica, non si faghet Óteru (deo puru so de cussos) si no su de nÓrrere chi est ora de sighire a fÓghere. O finas “est ora de fÓghere”, “tocat de cumintzare dae sa gente”, “semus generales sena esŔrcitu”... E Óteros prop˛sitos sÓbios, chi tocat de acostiare a m˛vidas cuncretas.
Su movimentu linguýsticu ispontÓneu, fatu de sardos disterrados, intelletuales, operadores de limba, mastros a onni livellu, iscritores, poetas e citadinos amantiosos, at tentu su mŔritu de obrigare sa polýtica, si no a p˛nnere in su centru de sos programmas issoro sa limba, nessi a fÓghere fronte a sa contraditzione e s’omissione distrata e fitianu finas rea in sos cunfrontos de custa chistione, torrada in buca a totus, finas posca de sa campagna istitutzionale, ripresa prus male chi non bene dae s’imprenta sarda.
A chie no at sighidu in fatu tocat de li pedire contos, a chie at fatu pagu tocat de li nÓrrere a sighire a in antis. Ma no si podet, mancu cherfende, torrare in segus!

Ma comente?
Non creo chi su traballu finas bonu chi si faghet cun sos mŔdios de internet abastet a cunvertire sa cunvergŔntzia e s’elaboratzione de sas trumas in dibata, in ˛peras de cabale. Ne mancu pesso chi abastent - mancari siant de impreare e de importu mannu - sos giassos internet chi sunt abertos a s’impreu, e galu prus pagu b’at de dare afidu a sos artýculos isolados, chi pro lim¨sina e amistade, onni milli annos, benint publicados dae sos cotidianos sardos, tropu impinnados a imbentare realidade, intames de la contare sena lanas, omissiones, ismŔntigos e trampas.

Tocat chi su movimentu pro sa limba diventet su “MOVIMENTU DE SA LIMBA.”
Chi siat unu sogetu polýticu organizadu, chi siat una domo de elaboratzione de istrategias cuncretas pro pesare s’ufitzialidade de su sardu. Chi sa gente si bi potzat iscrýere, apat manera de nÓrrere su chi pessat, ascurtende sas cosas dae chie las narat in fide bona e cun mŔdiu obietivu e iscientýficu. Tocat de impreare totu sas energias, sas leges, sas sensibilidades polýticas sena esclusiones e chýrrias de lÓcanas “ideales”. Tocat de chircare intro de una domo comuna, s’Óndala sarda a chirru a su benidore de sa limba. Chi no tenet modellos pretzisos de copiare, chi no tenet sa cumbintzione chi abastet una lege ebia, chi non tenet prus tempus de pŔrdere in partiduras de variantes chi no esistint, chi est capatze de chirriare su faeddu, s’impreu setoriale, s’iscola e sa literadura, ma abarrende in intro de unu cussertu, mancari fatu de tantas boghes, chi apat sa cunc˛rdia de unu sonu.
A nos bidimus a cara a pare in pessu chi nche colat Pasca de abrile pro cumintzare a pesare su MOVIMENTU?
Antonimaria Pala
nazionesarda@alice.it
3395852515






 




 
 
 

 

 
diariulimba@sotziulimbasarda.net  ę sotziulimbasarda 2004-2008,"e' vietato riprodurre articoli originali o estratti da questo sito senza l'assenso della direzione"