SU GIASSU
Domo
Ite est Diariulimba
Sa gerŔntzia de Diariulimba
Su S˛tziu Limba Sarda
Organigramma de su S˛tziu
LINKS
ARCHIVIU annu pro annu 
Pro retzire sa lýtera de noas
ISCRIENOS
diariulimba@sotziulimbasarda.net



Diretore:  Micheli Ladu - Editore: S˛tziu Limba Sarda
CHISTIONES

20/03/2009 
Limba fitiana, Limba LiterÓria, Limba amministrativa 
[de Michele Pinna]
Sa limba fitiana est sa limba chi impreamus cada die in sos momentos de sa vida privada, de su traballu, de su discansu. In medas creent chi sa limba fitiana siat sa limba naturale duncas, sa prus bera, sa prus legýtima e duncas sa limba prus limba de totus sas Óteras possiblidades espressivas chi una limba tenet. S’impreu chi si faghet de sa limba fitiana est mescamente pro faeddare. Sa limba literÓria est sa limba de sa cultura, sa limba de s’iscritura e de sa galania. Custa est massimamente s’idea chi at giradu in s’iscola e in sos ambientes, naramus gasi, coltos.
Cust’idea est in parte bera e in parte nono. Ca imbetzes, sa limba literarÓria semper at collidu e remonidu parte manna de sa limba fitiana, e sa limba literÓria at sinnadu, finas si sas chi faeddant non si nde sapiut, sa limba fitiana. In custos annos apo traballadu subra custos cuncÓmbios. Pro bider sos atraessos chi bi sunt tra limba fitiana e limba literÓria in sas ˛peras de sos poetes e de sos iscritores.

Sos poetes e sos iscritores sardos, chi iscrient in sardu, in cust’Óndala, sunt unu siddadu. Sa limba fitiana si mudat e diventat limba galana sena chi perdat mai su trÓgiu e sa fortilesa criadora de sa limba fitiana; e gasi est interessante sighire in sa limba fitiana sos incarcos cultos de sa limba literÓria. Araolla, su poete de su ‘500 e de su cale mi so ocupadu in sos annos colados est una testimonia importante de custu chistionu. Ma totu sa literadura dae s’ArcÓdia a sos poetes e a sos iscritores de como est marcada dae custos sinnos de identidade. Sos duos livellos linguýsticos si podet nÓrrere sunt unu intro de s’Óteru.


Sa limba amministrativa est sa limba de sos impreos ufitziales, sa limba de sos ufýtzios p¨blicos, de sa lege, de sos regulamentos, de sas normas chi pertocant sa vida p¨blica e finas privada de sas comunidades. Est una limba, a bortas, difýtzile de cumprŔndere. Su burocrates italianu penso chi siat unu de sos prus cumplicados de s’Europa. In sardu amus una traditzione de limba amministrativa antiga, dae sos primos documentos ufitziales iscritos dae sos gi¨ighes a sa Carta de Logu a sos Istautos de sa comuna de TÓtari finas a ¨rtimos de su 1500.

Non chŔrgio fagher s’ist˛ria de sa limba amministrativa sarda, ne intrare in sos impreos chi de su restu totus connoschimus, subra sos impreos de sas limbas furisteras in sos ufýtzios, dae s’Ŕpoca romana, a sa bizantina, a s’ispanniola a s’italiana; sa cosa chi imbetzes m’apretat a narrer est chi sa Regione dae carchi annu at postu in campu unu progetu de limba cun una grafia unificada pro l’impreare in sos ufýtzios e in sos atos amministrativos. Est una limba, noa, amus a nÓrrere una limba inventada. Una limba chi semus inventende totus umpare, in su traballu de sos isportellos linguýsticos. Ma como chŔrgio faeddare pr˛piu de inventu. E, a pustis, de inventu linguýsticu.
It’est un’inventu? Sa parÓula benit dae su latinu invenire, chi cheret nÓrrere agatare e prus de pretzisu agatare torra. S’agatat torra una cosa betza, iscumparta, non prus impreada. S’agatat torra una teoria, un’idea, unu modellu imbŔrghidu in sas pinnigas de su tempus e bŔssidu dae s’impreu fitianu pro motivos diferentes polýticos, religiosos, econ˛micos, culturales e gasi.

Su chi s’agatat torra est una cosa chi paret noa e imbetzes est finas betza. S’inventu, in cale si siat tretu de sa chirca e de s’isciŔntzia at semper chertu tempos longos pro esser reconnotu dae sas comunidades iscientýficas e dae sas comunidades de sa gente. Pensade a su tempus chi b’at chertu a s’afirmare un’inventu comente su modellu astron˛micu de Copernico, o che a sa teoria de sa relatividade, o a sos modellos de s’anatomia e de sa biologia moderna. In totus custos inventos cosas betzas e mortas, ismentigadas paris cun cosas noas si sunt intradas a pare e ant dadu vida a ideas de su mundu e de sa natura noos.

Pensade a sos inventos de sa literadura, totus sas literaduras de su mundu sunt inventos, sa literadura italiana est un’inventu fatu dae Frantziscu de Sanctis pro fagher una literadura funtzionale a s’Istadu. Ma sa literadura italiana non esistiat, comente, forsis, no esistit mancu como, comente literadura de totus sos italianos. Comente at naradu s’ist˛ricu Hossbawm, totu in comintzu de s’ist˛ria e de sa cultura de s’˛mine, est unu caminu de inventos.

It’est tando una limba naturale? Cale si siat limba naturale est un’inventu. Narat unu iscritore mannu, ebreu-tedescu, de su ‘900 Walter Benjamin: comente sa parÓula essit dae s’Ónimu de s’˛mine e dat n¨mene a sas cosas, in cussu mamentu matessi perdet sa natura sua, duncas no est prus naturale. Est un’inventu comente un’inventu est su mundu chi numenamus cun sa parÓula, faeddada o iscrita chi siat.
Pensade, tando, si una limba amministrativa podet Ŕssere una limba naturale, in sos sensos chi sa gente creet. Mancu sa limba chi nois namus fitiana est naturale, galu prus pagu, est naturale sa limba literÓria. Comente at naradu e fatu Araolla, pro ismanniare e pro arrichire sa limba faeddada tocat de l’iscrýere e tocat de la mesturare non cun faeddos chi benint petzi dae sa limba fitiana, ma finas dae Óteras limbas. E at gasi inventadu una limba literÓria, comente sos chi ant iscritu sos istatutos de Casteddu Sardu e de TÓtari, o sa Carta de Logu, o sos Condaghes. Ant inventadu una limba. Sa limba amministrativa de oe, chi impreamus in sos ispotellos linguýsticos, est una limba inventada, non podet esser chi gasi.

Como una dimanda. Sos tres livellos linguýsticos de sa limba: su fitianu, su literÓriu, s’amministrativu podent cunvývere in sa comunidade e in s’idea de sa gente?
Eo so cumbintu chi emmo. Onni livellu bivet e si nutrit de s’Óteru livellu. Su lŔssicu, intradu in sos atos amministrativos, s’istile chi a bellu a bellu si frÓigat in sa limba amministrativa, at a poder cundire finas sa limba fitiana e gasi sa limba fitiana e sa limba literÓria produire richesa pro sa limba amministrativa. Bi depimus traballare e bi depimus creer, pro criare una cussŔntzia noa in sas comunidades. Una cussŔntzia noa chi nos illýberet totus dae sos pregiudýtzios linguýsticos e s’atzione chi servit a fagher a manera chi sa limba amministrativa e istitutzionale cumprat a su dovere chi li pertocat.

Diat esser a narrer, a fagher in modu chi sa limba leet sa dignidade p¨blica e ufitziale chi s’impreu istitutzionale ebbia li podet dare.
Totus ischimus chi su livellu istitutzionale de sa limba non est s’¨nicu livellu. Chie lu narat o est ignorante e est de intragnas malas, nemos depet timire chi custu livellu si nche potzat mandigare sos Óteros: su livellu fitianu e su livellu literÓriu sunt difatis s’Óteru. Sa limba bandela servit a favorire e a difŔndere sa limba literÓria e sa limba fitiana. E a su matessi tempus sa limba bandela depet tenner semper sos ogros abertos a cara a sa limba fitiana e a sa limba literÓria.

Calicunu mi narat chi deo so otimista. Deo non so ne otiminsta nen pessimista, so realista. Non semus partende dae nudda. Tenimus un limba normada, tenimus in totu sa Sardigna paritzos isportellos linguýsticos chi sunt traballende, pro sa bona arte bene, finas in sas dificultades e in sas resistŔntzias chi a bortas agatant. Est imbetzes galu dŔbile sa polýtica linguýstica in s’iscola e in s’universidade.
Per˛ su pianu triennale, pro sa 26, isperende chi sa polýtica lu p˛ngiat luego in andare, p˛ngiat lÓcanas frimmas.
E custas lÓcanas tocat chi bŔngiant rispetadas. Su puntu frimmu est una polýtica de formatzione pro sos insegnantes. Una polýtica de formatzione sŔria chi potzat esser iscumproada, valutada e bene amministrada pro criare una generatzione de mastros e de professores capatzes e motivados. Est un’iscummissa, tocat de bi creer e de che la giogare finas a fundu.









 




 
 
 

 

 
diariulimba@sotziulimbasarda.net  ę sotziulimbasarda 2004-2008,"e' vietato riprodurre articoli originali o estratti da questo sito senza l'assenso della direzione"